Calculator Impozit Nerezidenți
Calculator impozit nerezidenți
Plătești un furnizor din străinătate? Vezi cât reții, cât primește el și cât te costă în total ✎
Oprești impozitul din sumă și îl virezi la buget. Furnizorul primește restul.
Vezi detalierea calculului
Cotele interne în 2026 și când se aplică
Cota de 10% e o excepție prevăzută de art. 224 alin. (4) lit. c¹) și se aplică doar persoanelor fizice rezidente în UE sau într-un stat cu convenție, pentru veniturile de la art. 223 alin. (1) lit. b)–i) și k)–p). Dividendele nu intră în excepție.
Există și o cotă de 50%, dar se aplică restrâns: doar când venitul e plătit într-un cont dintr-un stat fără instrument de schimb de informații și tranzacția e calificată drept artificială (art. 11 alin. 3). Nu e o cotă generală pentru „paradisuri fiscale".
Cum se calculează · termene și declarații
Reținerea la sursă. Impozitul se calculează și se reține la momentul plății venitului, se declară și se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a făcut plata (art. 224 alin. 5). Declarația e D100. Conversia în lei se face la cursul BNR din ziua plății.
Suta majorată. Când plata a plecat integral și nu ai mai putut reține nimic, suma plătită se consideră netă. Venitul brut se reconstituie cu formula brut = net ÷ (1 − cota), iar diferența e impozitul pe care îl suporți din surse proprii. Acest impozit este nedeductibil la calculul impozitului pe profit, fiind suportat în numele unui terț.
Certificatul de rezidență fiscală. Fără el nu poți aplica nici cota din convenție, nici excepțiile. Trebuie să fie valabil pentru anul în care s-a făcut plata, în original sau copie legalizată, cu traducere autorizată dacă nu e în română sau engleză (art. 230). Pentru servicii mai ai nevoie și de declarația că beneficiarul nu are sediu permanent în România.
Rotunjiri. Calculatorul afișează sumele cu două zecimale ca să vezi exact efectul sutei majorate. În declarații, impozitul se rotunjește la leu.
Bază legală: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 223, 224, 229 și 230; Legea nr. 141/2025 (cota de 16% la dividendele distribuite din 1 ianuarie 2026). Rezultatele sunt orientative. Pentru situația ta concretă, cere o consultație înainte de a face plata — după ce banii au plecat, opțiunile se reduc.
Impozit pe veniturile nerezidenților 2026 — cât reții când plătești un furnizor extern
Dacă firma ta din România plătește bani unui partener străin — persoană fizică sau juridică, din UE sau din afara UE — acea plată poate fi impozabilă în România. Nu contează unde e emisă factura, ci de unde vine venitul.
Regula de bază din Codul fiscal: veniturile obținute din România de nerezidenți se impozitează prin reținere la sursă. Adică plătitorul român oprește impozitul din sumă și îl virează la buget. Convențiile de evitare a dublei impuneri pot reduce sau anula această obligație — dar numai cu documentele în regulă.
Mai jos găsești cotele valabile în 2026, condițiile în care se aplică o convenție și trei exemple numerice care arată exact cât te costă fiecare situație.
Ce venituri intră sub incidența impozitului
Articolul 223 din Codul fiscal enumeră categoriile considerate obținute din România. Cele mai frecvente la antreprenori:
- Servicii de consultanță, management, asistență tehnică — inclusiv marketing, design, dezvoltare software la comandă
- Comisioane — de intermediere, promovare, marketplace
- Redevențe — licențe software, know-how, mărci, drepturi de utilizare
- Dobânzi — inclusiv la împrumuturi de la asociatul nerezident
- Dividende plătite asociaților nerezidenți
- Remunerații pentru administratori nerezidenți
- Venituri din lichidare, din transfer de părți sociale sau din vânzarea de imobile situate în România
Cotele din Codul fiscal, valabile în 2026
Acestea sunt cotele interne — cele care se aplică în lipsa unei convenții aplicabile:
- 16% — dividende. Cota a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 (Legea nr. 141/2025).
- 16% — orice alt venit impozabil din lista art. 223: servicii, comisioane, redevențe, dobânzi.
- 10% — excepție pentru persoane fizice. Se aplică veniturilor obținute de persoane fizice rezidente într-un stat membru UE sau într-un stat cu care România are convenție. Atenție: doar persoane fizice. Pentru o firmă străină rămâne 16%.
- 50% — cazuri de tranzacții artificiale. Se aplică restrâns: doar când venitul e plătit într-un cont dintr-un stat cu care România nu are instrument de schimb de informații și tranzacția e calificată ca artificială. Nu e o cotă generală pentru „paradisuri fiscale”.
Convențiile de evitare a dublei impuneri
România are convenții cu peste 90 de state. Când există convenție, ea prevalează asupra Codului fiscal — cota aplicată nu poate depăși cota din convenție.
Poți consulta lista completă, cu textul fiecărei convenții, pe site-ul ANAF: Convențiile pentru evitarea dublei impuneri încheiate de România.
Dar convenția nu se aplică automat. Ai nevoie de certificat de rezidență fiscală valabil de la beneficiarul străin. Fără el, se aplică integral cotele din Codul fiscal — chiar dacă tratatul ar fi permis scutirea.
Un lucru important de înțeles despre servicii
La servicii și comisioane, majoritatea convențiilor le tratează ca profituri din activitatea firmei străine — impozabile doar în statul ei de rezidență, dacă nu are sediu permanent în România. Cu certificat de rezidență și declarație de lipsă a sediului permanent, rezultatul e zero impozit în România, indiferent de țară.
Nu e o particularitate a Irlandei sau a Olandei. Nu există o „listă de țări scutite”. Contează tipul venitului și documentele, nu jurisdicția.
La dobânzi, redevențe și dividende e altfel: acolo convenția prevede cote reduse concrete, care diferă de la un stat la altul. Acolo chiar trebuie citit textul convenției.
Ce documente îți trebuie ca să aplici convenția
- Certificat de rezidență fiscală valabil — în original sau copie legalizată (art. 230 Cod fiscal)
- Traducere autorizată, dacă e în altă limbă decât română sau engleză
- Declarație de lipsă a sediului permanent în România — pentru servicii
- Declarație de beneficiar efectiv — pentru redevențe, dobânzi, dividende
- Contract și factură care să susțină natura reală a serviciului
Certificatul trebuie să acopere anul în care s-a făcut plata. Un certificat din 2024 nu îți acoperă o plată din 2026.
Când nu poți reține impozitul: metoda „sutei majorate”
Uneori plata pleacă integral, fără ca tu să poți opri impozitul. Fie pentru că ai plătit deja fără să știi că datorai, fie pentru că partenerul reține singur banii și nu ai control asupra plății, fie pentru că în contract ai acceptat o sumă „netă de taxe”.
În aceste cazuri, suma plătită se consideră netă, iar impozitul se calculează pornind de la ea, prin metoda sutei majorate:
Venit brut = Sumă netă ÷ (1 − cota de impozit)
Impozit = Venit brut − Sumă netă
Diferența față de reținerea normală e semnificativă: impozitul nu se scade din ce primește furnizorul, ci îl plătești tu, din surse proprii. Iar suma respectivă este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit, pentru că reprezintă un impozit suportat în numele altcuiva.
Trei exemple, aceeași factură
Ca să vezi limpede ce diferență fac documentele, iată aceeași situație în trei variante. Firma ta plătește 25.000 lei unei agenții de marketing dintr-un stat cu care România are convenție — Irlanda, de exemplu.
Exemplul 1 — Cu certificat de rezidență fiscală
Ai primit de la agenție certificatul de rezidență valabil pentru 2026 și declarația că nu are sediu permanent în România.
- Impozit reținut în România: 0 lei
- Agenția primește: 25.000 lei
- Costul tău total: 25.000 lei
Serviciile sunt profituri ale firmei străine, impozabile doar la ea acasă. Nu ai nimic de reținut și nimic de plătit.
Exemplul 2 — Fără certificat, dar reții din plată
Nu ai obținut certificatul, dar ai aflat la timp și oprești impozitul din sumă.
- Venit brut: 25.000 lei
- Impozit reținut (16%): 4.000 lei — îl virezi la buget
- Agenția primește: 21.000 lei
- Costul tău total: 25.000 lei
Te costă la fel ca în primul caz. Diferența e că 4.000 lei ajung la stat în loc să ajungă la furnizor — și trebuie să-i explici asta partenerului înainte de plată, nu după.
Exemplul 3 — Fără certificat și ai plătit deja integral
Ai virat toți cei 25.000 lei, fără să reții nimic. Acum suma se consideră netă și se aplică suta majorată.
- Venit brut recalculat: 25.000 ÷ 0,84 = 29.761,90 lei
- Impozit datorat: 4.761,90 lei — îl plătești din surse proprii
- Agenția a primit: 25.000 lei
- Costul tău total: 29.761,90 lei, din care 4.761,90 lei nedeductibili
Aceeași factură te costă cu 4.761,90 lei mai mult decât în primul caz — și nu pentru că ai făcut ceva greșit din punct de vedere comercial, ci pentru că îți lipsește o hârtie. Asta e valoarea reală a unui certificat de rezidență fiscală.
Când NU datorezi impozit pe veniturile nerezidenților
- Beneficiarul prezintă certificat de rezidență valabil, iar convenția prevede scutire
- Venitul nu se regăsește în lista de la art. 223
- Serviciul e prestat integral în străinătate, fără sediu permanent în România — și poți dovedi asta
- Beneficiarul are sediu permanent în România și plătește aici impozit pe profit
Cazul special: comisioanele platformelor online
Comisioanele reținute de marketplace-uri precum Amazon sau eMAG Global sunt o categorie aparte. Platforma își oprește comisionul direct din încasările tale, deci banii nu trec niciodată prin contul firmei — iar reținerea la sursă devine imposibilă tehnic. Rămâne varianta sutei majorate, cu impozitul suportat din surse proprii.
E un subiect suficient de complex încât să merite tratat separat, cu exemplele lui.
Ce să reții
Impozitul pe veniturile nerezidenților e o zonă cu reguli clare, dar cu multe nuanțe practice. Cele mai frecvente greșeli nu sunt de calcul, ci de documentație: certificate lipsă, certificate expirate, contracte care nu spun cine suportă impozitul.
Dacă faci plăți către parteneri externi și nu ești sigur de tratament, verifică înainte de plată. După ce banii au plecat, opțiunile se reduc la una singură — și e cea mai scumpă.
Informațiile de mai sus reflectă legislația în vigoare în 2026: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (art. 223, 224, 229, 230) și Legea nr. 141/2025. Au caracter general și nu înlocuiesc o analiză a situației tale concrete.
Limitarea responsabilitatii
Acest calculator impozit nerezidenți este pus la dispozitia dumneavoastra pentru a fi folosit numai cu scopul efectuarii unor simulari/ estimari privind calculul de impozit nerezidenți. Acest calculator impozit nerezidenți nu acopera toate particularitatile posibile.
LIN Premium Conta isi declina orice responsabilitate fata de orice persoana cu privire la orice fapt rezultat ca urmare a utilizarii acestui calculator impozit nerezidenți . Recomandam sa solicitati o analiza a cazului dumneavoastra si o opinie personalizata inainte de a intreprinde actiuni bazate pe calculele efectuate cu ajutorul calculatorului de taxe datorate pentru impozitul pe venitul nerezidenților.